Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”  a ajuns la episodul 39, în care Paula Herlo ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm. 

Violența în familie asupra copiilor este o normalitate în majoritatea familiIlor din România.

Un copil bătut va purta întreaga viață urmele loviturilor, în suflet, în minte, în personalitate. Ce e de făcut, în țara în care bătaia e acceptată?

Am discutat cu Paula despre ce e de făcut, cum am putea apăra generația următoare de educația făcută cu palma. Am urmărit și declarația nedifuzată a unui procuror despre un caz cumplit de violent. Și am mers pe firul poveștilor din spatele materialului difuzat duminică, 23 mai 2021..

Urmăriți discuția în noul nostru podcast, “România, știi bine”.

 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 38, în care discutăm despre situația dezastruoasă a căilor ferate din România.

Rețeaua feroviară din România are cea mai scăzută viteză de pe continent, cu sute de restricţii de viteză şi cu peste 1.000 de puncte periculoase pentru traficul feroviar.

70% din căile ferate românești au restanțe la reparaţii, iar pe coridorul european se circulă şi cu 5 km pe oră.

În ediția difuzată duminică, 9 mai 2021, Paul Angelescu a arătat cum România se confruntă cu o contradicție rușinoasă: avem una dintre cele mai vaste rețele feroviare din Europa, de aproape 20.000 de kilometri, însă 70% din această rețea este scadentă la revizii. Din acest motiv, CFR nu are capacitatea de a pune șine noi nici măcar în locurile unde trenurile au deraiat din cauza șinelor vechi.

Calea ferată a ajuns într-o stare atât de degradată în ultimii 30 de ani, pentru că e o poveste care a început după anii 90, s-a tot agravat, încât singura măsură care a rămas la îndemâna CFR infrastructură, compania de stat deținută de Ministerul Transporturilor, care gestionează căile ferate, șina, traversele și așa mai departe, singura măsură la îndemâna lor - și asta e un citat din raportul oficial - este reducerea vitezelor maxime de circulație prin introducerea restricțiilor de viteză.

De ce a rămas singura măsură? Pentru că cei peste 19.000 de kilometri de cale ferată, atât are rețeaua din România, una dintre cele mai mari din Europa, se degradează, se strică, ăsta e adevărul, într-un ritm atât de rapid încât angajații CFR nu au cum să țină pasul cu reparațiile.

Exemplu concret: în 2020 au ridicat 406 restricții de viteză. S-a muncit, s-a intervenit. Au ridicat 406 restricții, însă au apărut 427 de restricții noi, deci cu 11 mai mult. Și problema asta, cu mici excepții, se întâmplă în fiecare an. Și asta are în spate faptul că 70 %, 72 % din rețeaua feroviară are restanțe la reviziile capitale.” - a explicat Paul Angelescu în podcastul ”România, știi bine”, difuzat exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Astăzi vă invităm să urmăriți pe larg o discuție care nu a avut suficient spațiu in emisiunea de duminică.

Cosmin Savu a avut un dialog cu psihologul Mihai Copăceanu despre mecanismele grupului infracțional, despre ce gândește și de ce trăiește un infractor așa cum trăiește.

O perspectivă pshilogică asupra crimei organizate, o privire aruncată in mintea criminalului venită de la un psiholog specializat in adicții, care a studiat în Italia și Marea Britanie, la Milano, Oxford și Londra, dar și în penitenciare exact comportamentul celor descriși în reportaj.

Pornim cu întrebarea clasică: cum funcționează relațiile dintr-un grup infracțional organizat?

“La modul general, grupurile de crimă organizată, că le numim noi, în România, clanuri, că ele sunt grupuri organizate în Occident, sunt, de fapt, niște organizații foarte stabile, guvernate de o structură ierarhică extrem de complexă, unde greu poți să o cunoști și protejate sau securizate de niște norme riguroase”, a declarat Mihai Căpăceanu.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 36. Alex Dima a vorbit în cea mai recentă ediție a emisunii „România, Te iubesc!” despre modul în care statul distruge sectorul agriculturii, prin incompetență.

Alex Dima continuă acum discuția despre sistemele de irigații din România, care funcționează prost, dar și despre fermierii care au învins seceta fără ajutorul statului.

„Totuși, nimeni nu răspunde? Nu suportă niște consecințe”

 

Aceasta a fost cea mai frecventă întrebare în rândul telespectatorilor, în urma emisiunii de duminică.

„Am pornit de la datele și crunta realitate de anul trecut, când milioane de hectare au fost pârjolite de secetă, iar datele arată că noi, anul trecut, am plătit 930 de milioane de lei despăgubiri pentru fermieri, în timp ce în sistemul de irigații am băgat vreo 280 de milioane. Asta în condițiile în care acum, fermierii vor încă un miliard de lei pentru culturile distruse în primăvara lui 2020 și cumva suntem într-un sac fără fund, în care tot băgăm bani dar nu reparăm cauza. Dacă am avea sisteme de irigații nu ar fi nevoie să plătim despăgubiri”, a spus Alex Dima.

A mai rămas ceva de furat din sistemul de irigații al României?

Sunt mai mult de 30 de ani de când aceste sisteme nu mai funcționează sau funcționează cu greu. A mai rămas ceva de furat din sistemul de irigații al României?

„Da, ANIF-ul stă pe o avere de șase milioane de euro. Bătălia mare acum e pe contractele de reparații și reabilitări. E o bătălie între firmele apropiate fostului partid de guvernământ și cele apropiate actualei guvernări”, consideră Alex Dima.

Discuția dintre Alex Dima și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 35. Paula Herlo și echipa „România te iubesc” au urmărit achizițiile făcute în pandemie, și au aflat de ce două spitale de zeci de milioane de euro zac nefolosite, la Lețcani și Letea.

 

Paula Herlo continuă discuția despre spitalele închise ale României, așa cum le-ați văzut în reportajul de duminică, la “România, te iubesc!”. La o lună după filmare, spitalul modular de la Lețcani e tot închis. La fel, cel de la Bacău.

Și, din nefericire, un nou incident tragic s-a produs, în unitatea mobila ATI a spitalului “Victor Babeș”.

Ne interesează cauzele și responsabilitățile pentru aceste situații. Dar, ca jurnaliști și ca oameni, discutăm și care ar putea fi soluțiile, cine și cum trebuie să muncească pentru ca lucrurile să funcționeze, mai ales în situații de criză.

Vedeți aici “România, te iubesc”, 11 aprilie 2021. “Pandemia Paralelă” Emisiunea integrală.

Discuția dintre Paula Herlo și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 34. Jurnalistul Paul Angelescu a fost pe urmele dezastrului de la Piatra Neamț, unde, în noiembrie 2020, a avut loc una dintre tragediile din sistemul sanitar românesc: pacienții au ars de vii la terapie intensivă.

Reportajul realizat de Paul cu echipa ”România, te iubesc!” a fost difuzat la PRO TV în 4 aprilie 2021 și poate fi urmărit integral aici.

Secția acestui spital nu avea avize de la DSP, hidranții nu funcționau, sistemul de ventilație era inexistent, instalația electrică era din anii 70 și electricienii angajați nu aveau avize de la Autoritatea pentru Reglementare în Energie.

În salon, personalul medical aprindea candele pentru cei aflați în pragul morții, într-un mediu puternic îmbogățit cu oxigen.

Toate acestea s-au desfășurat sub ochii celor 8 manageri pe care i-a avut spitalul în 12 luni, toți numiți politic și fără concurs.

”În primul rând am putut să vedem acel perete despărțitor de pe holul ATI-ului care a ars. După ce au făcut acel perete despărțitor improvizat, multă lume spune că ar fi trebuit să ceară un aviz de la Direcția de Sănătate Publică, eventual și unul de la ISU. DSP spune că nu a existat acel aviz, ISU ne-a spus în reportaj că nici măcar nu au fost întrebați dacă e în regulă sau nu acel perete. Iar Corpul de Control al Ministerului Sănătății a constatat că, din cauza acelui perete, secția ATI nu putea să fie folosită corespunzător. Asta nu înseamnă că din cauza peretelui a ars. Însă ridică anumite semne de întrebare, dacă pacienții ar fi trebuit să fie transferați în acel ATI, deoarece ei fuseseră transferați în ziua în care a avut loc incendiul.” - povestește jurnalistul Paul Angelescu despre neregulile descoperite la spitalul din Piatra Neamț.

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 33, în care Cristian Leonte a stat de vorbă cu Cosmin Savu și Rareș Năstase. 

Reportajele lor din cartierul ANL îngropat în noroi, dar și despre minele părăsite din Maramureş, care otrăvesc apele şi pământul, au ridicat un val de reacții și comentarii.

Primul subiect discutat a fost cel al cartierului construit de statul român pentru tineri, ”Henri Coandă”, care, după aceea, s-a dovedit a fi o imagine a incompetenței administrative româneşti.

O altă dovadă a incompetenței administrative este problema ”apelor bolnave” din Maramureș, care poluează masiv, inclusiv în sud-vestul ţării, în judeţul Mehedinţi. Acolo, de ani de zile, o fostă mină de cărbuni încă împrăştie o boală necruţătoare, care distruge rinichii localnicilor.

Vedeți aici emisiunea integrală ”România, te iubesc” difuzată în 28 martie 2021.

 

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 32. Rareș Năstase și echipa „România te iubesc” au dezvăluit că, în loc de rețele noi cu surse de apă curată, autoritățile au lăsat numai promisiuni în cele mai multe dintre comunități.

Abia 35% din satele românești au rețele de apă. De exemplu, localnicii din comuna Rebra au o stație făcută în 2009, dar primesc la robinet… apă menajeră.

Rareș Năstase a vorbit cu jurnalistul Cristian Leonte despre problema rețelelor de apă potabilă în România, care a fost prezentată în ediția emisiunii „România te iubesc” din 21 martie 2021.

Rareș Năstase: “Problema apei și problema apei pe care o primesc românii prin sistemul centralizat e una extrem de complexă și, dacă stai să te gândești, fiecare caz în parte, fiecare caz pe care noi l-am luat și l-am studiat, e o mică anchetă în parte, pentru că peste tot trebuie să găsești răspunsuri la întrebările oamenilor, la ce s-a întâmplat concret acolo, la fața locului. Sunt multe situații care sunt de-a dreptul ridicole, dar, în același timp, oamenii de acolo trăiesc o dramă, pentru că e vorba de un atentat la sănătatea localnicilor, și atunci bineînțeles că pierzi timp cu fiecare caz în parte. Important este că oamenii trebuie să înțeleagă și trebuie să-și ceară drepturile, iar apa este un drept al lor. Sunt foarte mulți dintre ei care ne spuneau: ‘Dacă mergeți la primar, întrebați de apă. Dacă mergeți la Garda de Mediu...’. Și ei ar trebui să facă același lucru. Să-și întrebe primarul, să-și întrebe consilierii, să-și întrebe toți factorii locali de acolo și să sesizeze”.

Cristian Leonte: ″Ăsta e un lucru care deja s-a transformat într-o mini-dezbatere în mesajele pe care le-am primit de duminică încoace și mulțumim pentru toate mesajele. Sunt de o parte cei care spun că autoritățile nu-și fac treaba niciodată și că tot timpul acoperă cu pământ, fie la propriu, fie la figurat, toată situația. Pe de altă parte sunt cei care spun că oamenii sunt cei care otrăvesc apele, pentru că ei livrează apei gunoi, frate, dejecții... Tot ce n-ar trebui să n-ajungă în apă... Totuși, oamenii sunt cei care pun în apă, oamenii sunt cei care murdăresc apa, care o otrăvesc...”.

Rareș Năstase: “Spuneam mai devreme că sunt multe cauze pentru care apa nu mai este potabilă. Aici sunt, pe de o parte, acțiunile și inacțiunile autorităților locale și pe de altă parte cred că este și răspunsul comunității, pentru că, de multe ori, în zone pe care le găseam cu apă potabilă acum 10-15 ani, în prezent nu mai au apă potabilă. Și aici vorbim de zone în care s-a făcut agricultură intensivă, dar, mai nou, avem o uriașă sursă de poluare de la comunitate, să spun așa. Fie că vorbim de agenți economici, firme, insituții ale statului, dar și cetățeanul... Pentru că, așa cum ați văzut și-n reportaj, și vom mai prezenta situații de genul ăsta, din păcate, zona pânzei freatice, zona albiei râurilor, sunt foarte multe locuri care au devenit niște gropi de gunoi improvizate, gropi de gunoi nelegale, unde, dacă aruncă o persoană, aruncă și următorul, și următorul și tot așa. Eu cred că acolo, zonal, sunt cumva permise, pentru că am găsit situații în care inclusiv autoritățile locale, primăriile, recurg la această metodă. E o practică mai nouă în România. Adică e de vreo câțiva ani, dar este ireal ce se întâmplă: îngropatul gunoiului. Se adună un morman mai mare și apoi apare o lamă, un utilaj, și a acoperit totul”.

(...)

Cristian Leonte: “Unul din bucățile de material care n-au mai avut loc care n-a mai avut loc în ediția de duminică este cea în care un oficial al Gărzii de Mediu, nu greșesc, explică cum s-au construit în cascadă stații de epurare, stații de captare, stații de epurare, stații de captare...”.

Rareș Năstase: “Trăim în țara investițiilor ineficiente. Avem drumuri care duc în păduri și nicăieri, avem stații de epurare făcute ca să fie făcute, stații de aducțiune apă, la fel. Uite, vezi, filmați pe ascuns, cu camera ascunsă, oferă aceste declarații. Oficiali din sistem, da? Oficiali care știu despre ce este vorba, care văd lucrurile astea, nu le opresc din timp...”.

Vedeți aici “Orașul din România în care apa este infestată cu bacterii chiar sub nasul autorităților”, emisiunea integrală din 21 martie!

Podcastul ”România, știi bine” a ajuns la episodul 31. Cosmin Savu și echipa „România te iubesc” au făcut radiografia grupărilor interlope care au împânzit Capitala, începând de la origini.

Este momentul imediat de după Revoluția din 1989, care le-a permis ascensiunea, întinsă deja până acum pe două generații.

Sunt deci de grupări interlope în București și Ilfov care ăși dispută, de multe ori sângeros, teritoriul unde se defășoară afaceri ilegale, precum prostituție ori trafic de droguri.

Profiturile sunt uriașe și infractorii au nevoie de modalități prin care să-și albească banii, de aceea mulți dintre foștii interlopi sunt acum investitori de succes în afaceri.

Cosmin Savu a dezvăluit într-o discuție cu jurnalistul Cristian Leonte ce nu s-a văzut în ediția emisiunii România te iubesc”, din 14 martie 2021, episoadele dedicate ascensiunii lumii interlope în Capitală.

Vedeți aici ”Radiografia grupărilor interlope din București. Cum au făcut miliarde prin şmecherie şi violenţă”, emisiunea integrală din 14 martie!

Discuția dintre Cosmin Savu și Cristian Leonte a putut fi urmărită de la ora 11.00 pe stirileprotv.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc!” și Știrile Pro TV.

Podcast ”România, știi bine”, episodul 30. Paula Herlo a prezentat în campania ”Județe la stăpân”, difuzată la Pro TV, situația din Călărași, care este un județ sărac, deși are toate calitățile pentru a fi prosper.

A rămas ceva nespus despre Călărași? Sau despre stăpânii săi? Da, destule.

Avem nevoie de explicații despre mecanismele subdezvoltării. Și despre schema furturilor perpetue. Motivele pentru care în Nana, celebra localitate agricolă, nu s-a investit nici un euro din fonduri europene, “bani de afară”, cum le zice primarul.

Călărași este un județ în care modelul de cheltuire iresponsabilă a banilor este mai puțin ascuns decât în alte părți ale țării.

Paula Herlo a fost LIVE de la ora 11.00, pe stirileprotv.ro, pe www.protvplus.ro, pe canalul de YouTube “Romania, te iubesc!” și pe paginile noastre de Facebook: ”România, te iubesc! și Știrile Pro TV.

Load more