Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 46, în care vorbim despre ”Statul degeaba”, o serie de anchete jurnalistice, realizate de Alex Dima.

Statul român și angajații lui își bat joc de patrimonii uriașe, evaluate la zeci de milioane de euro, dar transformate în găuri negre, în care dispar bani.

Cum este să mergi la muncă și să nu faci nimic? Este o întrebare la care armate de funcționari din această țară ar trebui să răspundă, dar nu-i întreabă nimeni.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 45, cu ”Arii protejate în ape tulburi”, un reportaj realizat de Rareș Năstase.

Podcastul a fost transmis LIVE de la ora 11.45 pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”.

În ape tulburi” este un reportaj realizat de Rareș Năstase, la ”România, te iubesc!”, care poate fi vizionat integral aici.

Ariile protejate au acest statut... mai mult pe hârtie, în România. Asta pentru că autoritățile noastre dau tot felul de derogări, iar legislația permite tot felul de portițe, prin care se poate exploata cu utilajele și în zone unde flora și fauna ar trebui să fie neatinse de intervenții brutale, în maluri și în albiile râurilor. Investitorii se acoperă cu avize și autorizații, iar când sunt prinși că încalcă legea, caută căi pentru a primi amenzi cât mai mici sau deloc”, spune Rareș Năstase. 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, ajunge astăzi la episodul 44, cu ”Războiul gunoaielor”, un reportaj realizat de Cosmin Savu.

Emisiunea integrală ”România, te iubesc!”, difuzată în 3 octombrie, poate fi vizionată aici.

Cosmin a povestit LIVE despre încercările și metodele de intimidare pe care cei direct interesați de afacerile cu gunoi le folosesc.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 43.

Paula Herlo continuă povestea castelelor și conacelor de vis din România, dar și a celor care așteaptă reînvierea gloriei trecute, cu alte exemple de arhitectură clasică.

Este vorba de clădiri și povești prezentate în reportajul ”Trecutul are viitor”, care nu au mai avut loc în spațiul de emisie de duminică, 26 septembrie (emisiunea poate fi urmărită integral aici).

Paula a intrat în subteranele birocrației care țin în întuneric și uitare comori ale țării noastre.

Podcastul a fost transmis LIVE pe paginile de Facebook Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!” , precum și pe conturile de YouTube Știrile Pro TV și ”România, te iubesc!”.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”, a ajuns la episodul 42.

Rareș Năstase a  povestit ceea ce nu s-a văzut până acum la TV, în noua serie ”Migranții de contrabandă”.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 41, în care Paul Angelescu ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm.

Echipa ”România, te iubesc” a încercat să afle dacă dezastre precum cele provocate de incendiile de vegetație în Grecia s-ar putea întâmpla și în România. Iar răspunsul este îngrijorător, în contextul încălzirii globale.

ReporterSe pot întâmpla astfel de fenomene și în România?

”Da, din păcate, da, deși la o scară mai mică. Se întâmplă deja, avem incendii de vegetație care au o peridiocitate anuală, numai că extinderea și impactul asupra comunității umane este mult mai mic. Pe viitor însă putem avea multe efecte nedorite și în România, după exemplul celor din Grecia”, explică dr. Roxana Bojariu, director departament schimbări climatice din Administrația Națională de Meteorologie.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 39 în care discutăm despre modul în care şcoala românească a făcut faţă provocării pandemiei.

În plină criză medicală, școala face propriile victime. Ne mândrim că avem olimpici, însă în România reală, elevii au rămas de mântuială.

Evaluarea elevilor, în această perioadă, nu poate fi la fel de riguros făcută ca înainte. Această perioadă poate fi salvată, acolo unde profesorii sunt cu adevărat interesați.

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!”  a ajuns la episodul 40, în care Paula Herlo ne prezintă realitatea sumbră în care ne aflăm. 

Violența în familie asupra copiilor este o normalitate în majoritatea familiIlor din România.

Un copil bătut va purta întreaga viață urmele loviturilor, în suflet, în minte, în personalitate. Ce e de făcut, în țara în care bătaia e acceptată?

Am discutat cu Paula despre ce e de făcut, cum am putea apăra generația următoare de educația făcută cu palma. Am urmărit și declarația nedifuzată a unui procuror despre un caz cumplit de violent. Și am mers pe firul poveștilor din spatele materialului difuzat duminică, 23 mai 2021..

Urmăriți discuția în noul nostru podcast, “România, știi bine”.

 

Podcastul ”România, știi bine”, realizat de echipa emisiunii ”România, te iubesc!” a ajuns la episodul 38, în care discutăm despre situația dezastruoasă a căilor ferate din România.

Rețeaua feroviară din România are cea mai scăzută viteză de pe continent, cu sute de restricţii de viteză şi cu peste 1.000 de puncte periculoase pentru traficul feroviar.

70% din căile ferate românești au restanțe la reparaţii, iar pe coridorul european se circulă şi cu 5 km pe oră.

În ediția difuzată duminică, 9 mai 2021, Paul Angelescu a arătat cum România se confruntă cu o contradicție rușinoasă: avem una dintre cele mai vaste rețele feroviare din Europa, de aproape 20.000 de kilometri, însă 70% din această rețea este scadentă la revizii. Din acest motiv, CFR nu are capacitatea de a pune șine noi nici măcar în locurile unde trenurile au deraiat din cauza șinelor vechi.

Calea ferată a ajuns într-o stare atât de degradată în ultimii 30 de ani, pentru că e o poveste care a început după anii 90, s-a tot agravat, încât singura măsură care a rămas la îndemâna CFR infrastructură, compania de stat deținută de Ministerul Transporturilor, care gestionează căile ferate, șina, traversele și așa mai departe, singura măsură la îndemâna lor - și asta e un citat din raportul oficial - este reducerea vitezelor maxime de circulație prin introducerea restricțiilor de viteză.

De ce a rămas singura măsură? Pentru că cei peste 19.000 de kilometri de cale ferată, atât are rețeaua din România, una dintre cele mai mari din Europa, se degradează, se strică, ăsta e adevărul, într-un ritm atât de rapid încât angajații CFR nu au cum să țină pasul cu reparațiile.

Exemplu concret: în 2020 au ridicat 406 restricții de viteză. S-a muncit, s-a intervenit. Au ridicat 406 restricții, însă au apărut 427 de restricții noi, deci cu 11 mai mult. Și problema asta, cu mici excepții, se întâmplă în fiecare an. Și asta are în spate faptul că 70 %, 72 % din rețeaua feroviară are restanțe la reviziile capitale.” - a explicat Paul Angelescu în podcastul ”România, știi bine”, difuzat exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe pagina de Facebook a Știrilor Pro TV.

Astăzi vă invităm să urmăriți pe larg o discuție care nu a avut suficient spațiu in emisiunea de duminică.

Cosmin Savu a avut un dialog cu psihologul Mihai Copăceanu despre mecanismele grupului infracțional, despre ce gândește și de ce trăiește un infractor așa cum trăiește.

O perspectivă pshilogică asupra crimei organizate, o privire aruncată in mintea criminalului venită de la un psiholog specializat in adicții, care a studiat în Italia și Marea Britanie, la Milano, Oxford și Londra, dar și în penitenciare exact comportamentul celor descriși în reportaj.

Pornim cu întrebarea clasică: cum funcționează relațiile dintr-un grup infracțional organizat?

“La modul general, grupurile de crimă organizată, că le numim noi, în România, clanuri, că ele sunt grupuri organizate în Occident, sunt, de fapt, niște organizații foarte stabile, guvernate de o structură ierarhică extrem de complexă, unde greu poți să o cunoști și protejate sau securizate de niște norme riguroase”, a declarat Mihai Căpăceanu.

Load more